Un cutremur care n-a fost

În data de 25 mai 2015, la ora 21,04, ora României, s-a produs un cutremur de mică adâncime (10 km) şi 4,1 grade pe scara Richter. Epicentrul a fost localizat undeva lângă aeroportul Kogălniceanu, jud. Constanţa. Website-ul emsc-csem, de altfel o sursă foarte serioasă, l-a anunţat imediat. După câteva ore, l-a şters. De ce? Oamenii l-au simţit până în Bacău, n-a fost o nălucire. Institutul Naţional de Fizică a Pământului nici nu l-a raportat. Este posibil să anulezi un cutremur, să spui că pur şi simplu n-a existat, deşi l-au înregistrat zeci de staţii seismologice? De ce acest seism a trebuit să fie trecut sub tăcere şi cine vrea asta? Să fie o legătură între baza de la Kogălniceanu, recenta defilare a armatelor NATO şi ceea ce ne tot spune generalul Emil Streinu, că războaiele nu mai sunt convenţionale, ne putem ucide folosind forţele naturii? A fost acest cutremur-fantomă o aplicaţie militară?

Dezastre la comandă

Nu vreau să intru în detaliile războiului geofizic, sunt cunoscute explicaţiile generalului Emil Streinu, cel care de vreo 15 ani ne atrage atenţia că ruperile de nori, grindina, gerul, zăpezile, seceta, tsunami-urile, tornadele şi, mai nou, cutremurele nu sunt chiar toate nişte capricii ale naturii. Unele sunt provocate, dirijate să se întâmple într-un loc anume, la o dată anume. Există cel puţin 10 ţări care deţin tehnologia cu care pot provoca astfel de dezastre. Unele metode sunt încă în stadiu de testare, altele sunt deja uşor de aplicat. În România, multe fenomene meteo extreme se explică numai prin teoria generalului Streinu. Începând cu prima tornadă românească din istorie, de la Făcăeni (2002), şi terminând cu nefireştile cutremure de suprafaţă din Vrancea, toate pot fi considerate atacuri geofizice. Dar cine le provoacă şi ce urmăreşte? Cei mai mulţi cred că ruşii îşi testează armele, înainte de a-i lovi pe americanii staţionaţi în România. Dar de ce n-ar fi chiar americanii cei care exersează înainte de a ataca Rusia? În fond, nu e foarte clar de ce au ales tocmai România ca să-şi instaleze trupele. Şi dacă nu e vorba nici de unii, nici de alţii? Până la urmă, nu s-a produs niciun dezastru major, poate chiar noi ne jucăm cu faliile.

Produs în România, simţit în Franţa

Cum spuneam, nu vreau să aflu răspunsul la astfel de întrebări. Vreau să ştiu ce s-a întâmplat cu cutremurul meu. A existat, dar a fost dat dispărut în câteva ore. Am capturat câteva imagini chiar în seara cu pricina, din care putem extrage datele generale: adâncime, magnitudine, coordonate. În primul rând, cutremurele de Dobrogea (uscat, nu Marea Neagră) sunt rare, iar cele de 4 grade şi mai rare. Cu atât mai mult, staţiile româneşti ar fi trebuit să îl înregistreze, iar seismologii noştri să fie interesaţi. Dar nimeni n-a scos niciun cuvânt. Institutul n-a anunţat nimic, ca şi cum cutremurul nici n-ar fi fost. Însă o staţie franceză a anunţat acest cutremur, astfel că a ajuns pe site-uri. Cum e posibil ca o staţie aflată la 2.500 km să capteze vibraţiile, iar Vrâncioaia să nu simtă nimic? De ce tocmai din Franţa? Cum s-au propagat undele până acolo? Cât de sensibile sunt echipamentele francezilor?

O staţie care înregistrează explozii nucleare

Staţia aceasta e mai mult decât o simplă staţie. Aparţine armatei franceze, mai precis Direcţiei de Aplicaţii Militare din cadrul Comisariatului pentru Energie Atomică şi Alte Energii Alternative. Cu alte cuvinte, măsoară magnitudini, dar se mai ocupă şi cu altceva. Din propria prezentare aflăm că e şi un instrument de supraveghere antiteroristă. Cum? „Obiectivul sistemului este de a permite detectarea oricărei explozii nucleare cu o putere mai mare de 1 kilotonă (de exemplu, 1.000 de tone) echivalent TNT, indiferent de locul din lume unde se produce, în sol, atmosferă sau oceane.” Cum se culeg informaţiile? Detectarea e posibilă graţie banalelor seismometre. „Un test nuclear subteran creează valuri seismice similare celor unui cutremur.” Până la urmă, ce a fost la Kogălniceanu, cutremur sau explozie subterană? Dacă seismele naturale şi detonările seamănă atât de bine între ele, câte seisme mai sunt naturale? Tot staţia franceză este capabilă să anunţe populaţia franceză cu 2 ore înainte de producerea unui cutremur mai mare de 4 grade. Dar cred că se laudă. Aşadar, Laboratoire de Detection et de Geophysique, având cele mai antiteroriste intenţii din lume, a înregistrat o mişcare suspectă lângă baza militară Kogălniceanu. Dar de ce a făcut-o publică? Şi, mai ales, de ce a şters-o?

Cu un simplu Delete

Datele furnizate de staţia franceză au circulat şi, în unele locuri, mai sunt încă vizibile. Rog pe cine ştie să le traducă să ne spună tuturor. Poate înţelegem cum un cutremur măricel, care trece prin 13, respectiv 19 staţii, poate fi ras din memoria aparatelor, website-urilor şi a oamenilor. Veţi spune că probabil a fost o eroare de computer. Erorile le corectează seismologul de serviciu, ajustând magnitudinea şi coordonatele. Nu veţi găsi nici măcar o firavă similitudine de date între cutremurul din România şi cele apropiate de ora 18,04 (UTC). La 17,59 a fost unul în Turcia de 2 grade, la 18,05 unul de 4,6 grade în zona Japoniei. Cum 2 nu se apropie de 4, iar România nu e la o aruncătură de băţ de Japonia, este clar că seismul nostru a fost şters. Românii nici nu s-au sinchisit să-l posteze, au ştiut de la bun început ce este, şi ruşii au ştiut, dar francezii nu. Au aflat mai târziu şi s-au conformat şi ei. Şi uite-aşa, am trecut printr-o zgâlţâială fără să primim nici măcar confirmarea oficială că s-a petrecut. Dimpotrivă, suntem invitaţi să uităm. Mai grav e că nu ştim dacă fost un atac sau doar o repetiţie.