Invenţiile unui braşovean cu 10 clase

În Predeluţ, sătenii îl ştiu pe Gheorghe Dionisie Stanciu de mare inventator. Îl respectă, când li se strică ceva la el apelează. Are 51 de ani şi a conceput până acum sute de maşinării trăsnite. Când auzi ce ciudăţenie are de gând să construiască, te întrebi dacă aşa ceva va funcţiona vreodată. Îl vezi sigur pe el, explicând fără prea multe detalii. Te lasă să înţelegi că piesa secretă care asigură funcţionarea invenţiei o cunoaşte numai el. E mândru de realizările lui originale cu care şi-a umplut curtea. Dar cea mai ferită de privirile străine este o maşinărie cu totul ieşită din comun: un perpetuum mobile.

Idei năstruşnice

De mic a avut idei năstruşnice. Aproape zilnic născocea ceva nou. A terminat 10 clase în Zărneşti şi a lucrat 4 ani matriţer la Uzina „6 Martie“. A inventat utilaje pentru agricultură: maşini de treierat, măcinat şi presat cereale, pe care le-au cumpărat ţărani din mai multe judeţe. Şi-a deschis un service în curte. Pe ce pune mâna imediat transformă. A zidit fântâna din curte, veche de 100 de ani. Acum arată ca o piramidă de piatră. N-are găleată. Apa iese printr-un cilindru. „Ce visează noaptea, inventează ziua“, spune soţia lui. „Acuma vreau să-l pun la treabă şi pe Cezar să inventeze şi el câte ceva“, spune inventatorul bucuros că fiul său de 13 ani e interesat de tot ce e nou.

Leagăn de 20 de metri

În grădina lui Gheorghe, cu petunii şi meri, zac aruncate care încotro nişte agregate ciudate: Dacii ruginite, cărucioare, maşini de preparat furaje, minibetoniere şi macarale. Atârnat de un stejar secular, se balansează scrânciobul. Puştiul lui Gheorghe se dă în el în fiecare zi. Leagănul atârnă de la 20 de metri şi are un balans de 20 de metri. Scaunul, un cauciuc cu spiţe de bicicletă, e prevăzut cu centură de siguranţă. În vârful copacului, inventatorul vrea să amenajeze o terasă cu scaune şi măsuţe. Accesul se va face pe o scară de lemn încolăcită în jurul copacului. 

Inventator secretos

Încă n-a ajuns la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci. Zice că la ţară are multă treabă de făcut. Dar ştie că înregistrarea unei invenţii costă cam 6 milioane. Şi, la câte i-au trecut prin minte până acum, i-ar trebui o avere numai ca să depună dosarele. Aşa că, multe din visurile sale nu vor fi puse în practică din lipsă de materiale. Dar e convins că vor revoluţiona tehnologia. Prudent, nu spune nimănui secretul invenţiilor sale. După ce le dă viaţă, inventatorul se uită prin cărţile de fizică să vadă dacă a respectat legile ştiinţifice.

Macaraua minune

A construit o macara, înaltă de doi metri, cu care zice că poate ridica de la sol o maşină ARO. Totul doar prin rotirea volanului de la macara. Dar, Gheorghe vrea să ne înveţe cum putem să ridicăm singuri un autoturism în braţe numai cu o „frânghie înfrânată“ şi nişte beţe. Dar, mai întâi să-şi omologheze metoda. Mai are şi o maşină de tâmplărie universală cu toate utilajele necesare unui dulgher: strung, motoare, circulare. Cu betoniera pe roţi a turnat ciment la câteva case din Predeluţ.

Motorul etern

Invenţia cea mai de seamă a lui Gheorghe este motorul fără combustibil. „Sunt supărat pe savanţii care spun că ceva nu se poate. Eu sunt deja la al treilea tip de motor care funcţionează pe principiul unui perpetuum mobile“, se laudă brăneanul. A realizat macheta unui astfel de agregat acţionat de câmpul magnetic universal. „Nici nu apuci să pui ultima piesă şi prototipul începe să meargă. Fără impuls. Foloseşte câmpul magnetic, dar nu-l consumă“, precizează inventatorul. Nu vrea să facă o demonstraţie. Se teme de un alt inventator care se laudă că a inventat şi el un perpetuum mobile. Piesa care dă viaţă motorului n-o poate arăta. „Am în cap lucrul ăsta de 20 de ani. Probleme am nu la pornirea agregatului, ci la frânare“, spune el, avertizând că, odată pornit sistemul de magneţi, acesta poate fi cu greu oprit.

Secretul construcţiei piramidelor

Crede că deţine secretul construcţiei piramidelor, deoarece a inventat maşina de rectificat piatra. „Pot demonstra oricând acest lucru cu ajutorul caprelor“, susţine brăneanul. A mai inventat şi nişte biciclete la care, în loc de spiţe, a pus lame de bomfaier. Roţile au astfel o suspenise mai bună, fiind potrivite pentru cărucioarele bebeluşilor şi biciclete pe drumuri de ţară.

Biciclete spaţiale

Bicicletele spaţiale sunt montate pe copacii din curte. Cea orizontală merge pe cablu şi înlocuieşte bicicleta medicinală. În cazul metropolelor supraaglomerate, cablul poate fi întins între două blocuri. „Circulând pe sus, în afara carosabilului, copilul face mişcare în aer liber, nu încurcă circulaţia şi e ferit de accidente“, explică inventatorul. Bicicleta verticală este utilă alpiniştilor. Omul se înalţă cu scaunul prin pedalare. Poate ridica greutăţi, chiar şi o a doua persoană. „Dacă oboseşti, stai aşa şi te odihneşti. Cu bicicleta poţi intra şi sub surplombă“, spune el, în timp ce face o demonstraţie în curtea sa.

Cu familia în tractor

Daktari este o maşină neobişnuită, născută dintr-o Dacie veche şi un tractor. Are 17 viteze. Plus cinci la troliul cu care tractează alte maşini. Fiind joasă, are stabilitate mare şi poate urca pante înclinate. Motorul este de Fiat. Tracţiunea e pe spate. Consumă 8 litri de motorină la suta de kilometri. Viteza maximă: 30 km/h. Bătrâna maşina, concepută acum 20 de ani, tractează şi acum maşinile împotmolite în noroi sau zăpadă. În spate se pot ataşa remorci şi utilaje agricole. „Avantajul tractorului-maşină este că la muncile câmpului poţi merge cu familia şi asculţi şi muzică“, spune inventatorul.

• Noutăţi neinventate

Gheorghe are un dosar doldora de proiecte noi, greu de descifrat şi de profani şi de oamenii de ştiinţă. Numai el ştie ce reprezintă fiecare şi cum ar putea funcţiona. Printre viitoarele lui invenţii va figura şi un OZN cu care are de gând să-şi plimbe familia prin toată lumea. Celelalte idei sunt mai modeste:

• motorul cu muşchi
• biciclete care merg pe apă cu 1, 2 sau 3 roţi
• paraşuta fără pânze şi sistem de frânare care permite oprirea în aer şi chiar întoarcerea la locul de unde s-a efectuat saltul
• schiuri nautice cu propulsie proprie
• cuiul cu memorie, care se adaptează instantaneu la temperaturi şi forme variabile, util în astronautică
• maşina-miriapod pentru adunat gunoaiele de pe drumurile publice şi de peste gard
• roaba cu 10 tipuri de roţi flexibile, care îşi schimbă permanent centrul de greutate
• dispozitiv de condus caii
• peştele cu volan, care înaintează dând din coadă
• motorul de lemn se bazează pe un prototip observat de el la căruţele vechi româneşti
• Încălţămintea de mers pe apă

Invenţia imposibilă

Perpetuum mobile sau motorul etern este definit în cărţile de specialitate drept o maşină care, odată pusă în mişcare, merge fără să se oprească. Toate manualele de fizică precizează că acest lucru este imposibil. Conform statisticilor OSIM, în România vin în medie 10 inventatori de perpetuum mobile pe an. Răspunsul OSIM în cazul solicitărilor de brevete pentru perpetuum mobile este standard: „Referitor la motoarele care dau energie fără a consuma combustibil, denumite perpetuum mobile, fizicienii au demonstrat teoretic că realizarea lor este practic imposibilă, deoarece contrazic legile generale ale fizicii“. Pe uşa de la intrare a instituţiei este postat un afiş: „Nu primim dosare pentru perpetuum mobile“.

• Ce se inventează în România

Înainte de 1989

La Salonul Invenţiilor de la Geneva, România a ocupat primul loc ca număr de premii obţinute şi al doilea loc ca număr de invenţii prezentate, după Federaţia Rusă. Românii născocesc, însă, an de an, mult mai multe decât se mediatizează. Înainte de 1989, statul, prelua şi valorifica ideile. Oamenii inventau din pasiune sau din sarcină. Circa 20-30 % din invenţii erau din petrochimie, chimie, 6 % din construcţii, 4-5 % în agricultură. Oricum, invenţiile treceau în proprietatea statului, indiferent cine era autorul.

Astăzi

Astăzi vin la OSIM mai mult persoane fizice care caută să breveteze lucruri care pot fi produse fără mari investiţii. Există un dosar care propune un aparat anti-ţânţari: un fel de pâlnie de plastic acoperă insecta pe perete. Fiind prevăzută cu un piston, ţânţarul va fi absorbit, apoi distrus, ca să nu păteze locul. Există un brevet pentru aparatul de presat şniţele. Unul pentru pantofi antistres. Mai este şi o lamă de cuţit cu 12 funcţiuni. S-a auzit chiar şi de o „mitralieră de însămânţat porumbul din elicopter“. În lume există şi invenţii ciudate care au primit brevete. Există un brevet american pentru iluminarea Pamântului în momentul în care Soarele se va stinge.

• Cel mai prolific inventator român

I. C. Vissarion (1879-1951) este cunoscut ca inventator autodidact. Din cauza mijloacelor modeste, n-a putut să-şi pună în practică invenţiile. În 1909 efectua experienţe de captare a energiei din natură, cu ajutorul unor zmeie uriaşe. A făcut proiectul unui aeroplan Vissarion nr. 1 (1912), care este în esenţă un helicopter. În 1922 a brevetat mai multe invenţii mărunte: Văruitorul Vissarion, Bastonul-scaun Vissarion şi Încăltămintea cu ventilaţie Vissarion. A purtat corespondenţă cu Thomas Alva Edison.

• Beneficii din utilizarea creierului

 Anual, în Europa, se acordă azi 50.000 de licenţe ale unor brevete de invenţie. Volumul cunoştinţelor se dublează la fiecare 15 ani. Anual se încheie aproape 50 de mii de contracte privind acordarea unor licenţe către diverse firme. Veniturile obţinute depăşesc 2 miliarde de dolari. Sunt state care deţin sub cheie un mare potenţial ştiinţific, pe care îl negociază şi îl vând unor state mai slab dezvoltate. Doar un brevet din opt ajunge în faza de producţie, restul ramân în seifuri. Cel mai bogat om al planetei este un inventator: Bill Gates. Dar, în general, inventatorii nu sunt cunoscuţi. Cei care inventeaza pentru firme primesc salarii şi prime, nu procente din câştiguri.

• Invenţii amânate

Morse a murit în mizerie, aşteptând 11 ani să-i dea bani Congresul american ca să realizeze prima linie de telegraf. Adevăratul inventator al maşinii cu abur moderne n-a fost Fulton, ci un precursor care a murit la azil. Motorul cu aburi a fost descoperit de Heron, în Grecia antică. În loc de a fi perfecţionat a fost interzis. Aristocraţii se temeau să nu „cadă“ economia, deoarece dispărea nevoia de sclavi. La fel stau lucrurile pentru motorul cu apă sau alte produse nepetroliere. Dacă s-ar generaliza astfel de combustibile, supremaţia statelor bogate în ţiţei, ar apune. Acum câţiva ani, în Tg. Mures, inventatorii au ieşit în stradă să-şi ardă brevetele, în semn de protest faţă de modul în care sunt ajutaţi de societate să-şi valorifice invenţiile.

• Afacerea „perpetuum mobile“

Un alt braşovean susţine că a inventat un perpetuum mobile, botezat „Motor gravitaţional“. Mihail Voicu spune că OSIM-ul a refuzat să-l înregistreze explicând că „nu ne putem juca cu gravitaţia“. Este convins că ideea o are direct de la Dumnezeu, pentru a salva lumea de la distrugere prin poluare. I-ar trebui doar câteva sute de mii de dolari pentru realizarea motorului care va da apoi energie electrică gratuită la infinit, folosind gravitaţia. Inventatorul a promis celor ce se vor asocia cu el în realizarea măreţului proiect că vor fi părtaşi la împărţirea profitului.

Monitorul Expres 2002