În tocul uşii sau lângă pat?

Românii se întreabă când se va produce o nouă mişcare tectonică în Vrancea şi dacă aceasta va fi devastatoare, cum a fost cea din 4 martie 1977. Oamenii de ştiinţă nu pot da un răspuns exact. Mişcările scoarţei din Galaţi le-au dat peste cap toată ştiinţa. Eu nu cred că sunt cutremure, nici nu sunt provocate de forări, cred că la mică adâncime există ceva ce încă nu cunoaştem. După 200 de seisme într-o zonă surpriză, a venit unul de 5,5 în Vrancea. Cu toate acestea nimeni n-a găsit nicio legătură între ele. Aşa că nu ne rămâne decât să ţinem cont de semnele care prevestesc nenorocirea. Care sunt acestea şi ce e de făcut când pământul se zgâlţâie? Ce trebuie să facem când simţim trepidaţiile? Există trucuri pentru o salvare sigură sau totul depinde de ce e scris omului? 

4 martie 1977

Acum 36 de ani, pământul s-a cutremurat atît de violent încât ziua de 4 martie 1977 a rămas în istoria României drept una a groazei şi tragismului. Undele seismice verticale şi orizontale au culcat la pământ într-o secundă sute de clădiri şi au înghiţit mii de vieţi omeneşti. România s-a legănat ca o corabie în furtună.  Clădiri vechi din Bucureşti s-au transformat în mormane de moloz. Au izbucnit incendii. Mulţi s-au aruncat de la etaj, alţii s-au călcat în picioare la ieşirea din imobile. Unii au rămas în casă paralizaţi de groază şi au supravieţuit. Sau nu.Vreme de trei ore, seismografele au continuat să înregistreze alte mişcări mai slabe. În seara de 4 martie, Ceauşescu era în Nigeria. Prima vizită oficială în acest stat african. A fost informat de dezastrul din România înainte de a-şi rosti toastul. A încercat să rezolve totul prin telefon, dar când a aflat că situaţia e groasă, s-a hotărât să vină în ţară. A dat imediat Decretul Prezidenţial cu privire la instituirea stării de necesitate. Armata, activiştii de partid, personalul sanitar, cascadorii, toţi oamenii buni de muncă au fost mobilizaţi. Supravieţuitorii şi morţii au fost scoşi pe rând de sub dărâmături. Toma Caragiu, Doina Badea, Alexandru Bocăneţ, Eugen Baconsky, Veronica Porumbacu au fost striviţi de ruine. Ultimul găsit în viaţă, după 11 zile. a fost Sorin Crainic, de 22 de ani. Familia Ceauşescu l-a vizitat în spital şi i-a adus portocale. Întreaga lume, socialistă şi capitalistă, a sărit atunci în ajutorul României cu medicamente şi echipament medical.

„Urmează un cutremur de adâncime de tip 1940“

Unii spun că numărul cutremurelor pe glob nu a crescut, a crescut doar precizia noastră de a le localiza şi de aceea ni se par mai multe. Conform geologilor americani, în 1931, au existat aproximativ 350 de staţii seismologice în lume, astăzi, funcţionează mai mult de 8.000, iar datele sunt procesate rapid prin satelit. Astfel, detectarea cutremurelor la secundă nu mai este o problemă, nici chiar pentru cele mici, cu magnitudini de 1 grad. Conform previziunilor bazate pe înregistrările din 1900 încoace, specialiştii se aşteaptă la aproximativ 17 cutremure majore (7,0-7,9 grade) şi unul mare (8,0 grade sau mai mari), în fiecare an. Unde va lovi marele cutremur în 2013? În 2012 a fost în Peru, în 2011, în Japonia, în 2010, în Haiti, în 2009, în Sumatra, în 2008, în China. Periodicitatea seismelor mari din zona Vrancea este de 30 până la maximum 50 de ani. Avem motive să ne îngrijorăm? În ultimul secol, România a fost lovită de peste 100 de cutremure, dintre care două au avut efecte catastrofale. Pe 10 noiembrie 1940, cutremurul din Vrancea a avut magnitudinea de 7,4 pe scara Richter. Numărul victimelor: între 1.000 şi 4.000. La 4 martie 1977 (7,2 grade), au murit 1.570 de oameni, 11.320 au fost răniţi, au fost distruse peste 33.000 de locuinţe, iar pagubele au depăşit două miliarde de dolari. „Nu urmează un cutremur de suprafaţă de tipul 4 martie. Urmează un cutremur de adâncime de tip 1940“, apreciază Gheorghe Mărmureanu, fostul directorul al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului.

Semne de la animale şi plante

Dezastrele naturale sunt imposibil de prezis, tot ce putem face e să fim pregătiţi pentru supravieţuire. Însă, unii cred că există semne prevestitoare. Se crede că animalele simt vibraţiile pământulului înaintea oamenilor, că pot detecta gazele eliberate de pământ sau sarcinile electrice din aer. Specialiştii chinezi au observat că, înainte cu două săptămâni de dezastrul din 12 mai 2010, mii de broaşte au invadat străzile din Mianzhu, un oraş ce avea să fie grav afectat (2.000 de morţi). În ziua cataclismului, la o grădină zoologică din Wuhan, zebrele au început să se lovească de gratiile cuştilor. O întreagă populaţie de broaşte şi-a abandonat brusc balta, cu câteva zile înainte de cutremurul din L'Aquila, Italia, în 2009. Devastatorul tsunami din decembrie 2004 a făcut sute de mii de victime omeneşti, dar dintre animalele sălbatice aproape niciuna. Acestea s-au refugiat pe dealuri cu câteva ore înainte ca litoralul să fie lovit de valul ucigaş. Oamenii care le-au urmat, au scăpat cu viaţă. Japonezii susţin că Stapelia variegata L, o floare din familia Mimosa prezice cutremurele. Planta îşi închide frunzele cu câteva ore înainte ca pământul să înceapă să se zguduie. Gheorghe Mărmureanu susţine ca peştii şi canarii de la Observatorul Vrâncioaia sunt sensibili la seisme: „Peştii sar cu aproximativ o jumătate de oră înaintea producerii unui seism, iar canarii tac cu 4, chiar 5 ore înainte. Totuşi, nu ne putem baza pe comportamentul animalelor, pentru că acestea nu reacţionează aşa doar în cazul cutremurelor“.

Oameni care presimt cutremure

Anumite semnale misterioase ale Pământului premergătoare cutremurelor şi erupţiilor vulcanice pot fi detectate şi de către oameni. Există persoane „sensibile“ la anumiţi factori măsurabili cu ajutorul tehnicii moderne. De cinci ani încoace, americanca Suzanne Smart a fost supusă la nenumărate teste cerebrale de către specialiştii care căutau explicaţii pentru senzaţiile pe care această femeie le trăieşte înaintea unor cutremure: migrene, ţiuituri şi dureri intense în urechi. Simptomele dispar după un cutremur mare, în rest e perfect sănătoasă. Ca ea, mai există şi alţi oameni care presimt declanşarea unui seism, dar nu pot spune cu precizie unde şi când. De multe ori, speriaţi de stările prin care trec, le spun celorlalţi că se apropie un cutremur, dar nimeni nu-i crede. Cercetătorii s-au întrebat care este natura acestor misterioase semnale ale Pământului? Este vorba despre sunete sau despre o pulsaţie electrică care imita sunetul? La începutul anilor '90, s-a constatat că în New Mexico, mai mulţi oameni au reclamat o senzaţie de huruit uşor sau sunete de motor diesel, asociate cu crize de greaţă, ameţeală şi dureri de cap. Instrumentele cele mai sensibile însă n-au înregistrat nimic, iar savanţii sunt nedumeriţi şi azi, când aceste persoane mărturisesc că recepţionează aceleaşi emisii, chiar mai intense, înaintea marilor cutremure.

După unul mare, vine unul şi mai mare

Oamenii cred că un alt semn că se apropie un cutremur mare ar fi o serie de zguduieli mai mici, petrecute într-un interval de câteva zile. Alţii, dimpotrivă, cred că înaintea unui seism puternic, pământul e neobişnuit de calm, iar cu câteva minute înainte, se stârneşte o furtună. Alţii cred că seismele mari sunt anunţate de alte cutremure măricele. Înaintea celui din 1977, România trecuse, cu patru luni înainte, printr-un cutremur de şase grade. Cutremurul de 7,4 grade din 10 noiembrie 1940 a fost precedat, pe 22 octombrie, de un alt cutremur Vrâncean, de 6,2-6,5 grade. Unii au observat că marile mişcări tectonice din România s-au produs primăvara şi toamna. Alţii au legat cutremurele de la noi cu cele din Turcia. De mai multe ori s-a întîmplat ca un cutremur major în Vrancea să fie precedat de unul din Asia Mică. O altă ipoteză leagă dezastrele naturale de Luna Plină. Istoria consemnează câteva coincidenţe între evenimentul astronomic şi cel seismologic: 1992, cutremur, urmat de tsunami în Nicaragua, 2004, cutremur de 9 grade în Oceanul Indian şi tsumani ucigaş în Indonezia. Pe 4 martie 1977, era tot lună plină. În 27 octombrie 2004 (6 grade), la fel. Teoria nu a fost confirmată, dar adepţii ei susţin că seismicitatea este de 10 ori mai crescută în nopţile cu Lună Plină.

Făgăraş, zonă seismică importantă

Există oameni care, înaintea unui cutremur, au migrene şi le ţiuie urechile. La începutul anilor '90, în New Mexico, mai mulţi oameni au auzit un huruit, asociat cu crize de greaţă, ameţeală şi dureri de cap. În acel an, s-au produs 2.268 de cutremure, cifră record pentru SUA. Cele mai respectabile par să fie predicţiile seismologilor care, pe baza înregistrărilor, pot calcula ciclicitatea cutremurelor mari. Însă, nu cu exactitate. În România există un sistem de avertizare seismică rapidă. Specialiştii află cu 25 până la 28 de secunde înainte ca fenomenul să aibă loc. Conform protocolului, în următoarele 0,5 secunde, industria nucleară, gazul sunt blocate. Realizat de ingineri şi seismologi români în colaborare cu specialişti de la Universitatea Karlsruhe din Germania, sistemul era în 2006, când a fost pus în aplicare, primul din Europa care permitea detectarea în timp real a cutremurelor. Din partea specialiştilor români, încurajările sunt vagi. Mircea Radulian, preşedintele Institutului Naţional de Fizică a Pământului, spune că apariţia unui cutremur cu magnitudinea peste 7 grade „teoretic vorbind, poate apărea.“ Expertul crede că e destul de posibil să trecem printr-un seism cu o magnitudine între 5 şi 6 grade, deoarece acet tip de cutremure apar cu o anumită frecvenţă la 2-5 ani. Mai îngrijorător pentru noi e faptul că şi zona Făgăraş are activitate seismică, şi încă de 6,4-6,5 grade. Iar periodicitatea n-a putut fi aproximată. Cercetătorul susţine că, în Făgăraş, se produc 4-5 cutremure de peste 6 grade la 80-100 de ani. Ultimul a fost în 1916.

Predicţii şi circ

În lipsa unei anticipări exacte, proliferează prezicătorii. Ciudatul profesor Vergil Hâncu susţine că detectează seismele „după viteza de propagare a particulelor aflate în suspensie gazoasă“. Prezicătorul a anunţat un seism devastator pe 15 ianuarie 2001. Nu s-a întâmplat nimic şi de-atunci lui Hâncu i-au amuţit prezicerile. România se va zgâlţâi serios în 2012, credea şi cercetătorul George Purcaru. Cutremurul ar fi trebuit să aibă 7 grade pe Richter. Fiindcă nu s-a produs, a decalat data dezastrului cu un an. Profesorul de la Universitatea din Frankfurt deţine recordul pentru cea mai exactă precizie din lume pentru un cutremur care a avut loc în 1994, în insulele Aleutine. El a studiat toate cutremurele din Vrancea, începând cu anul 1107, iar pe cel de anul acesta îl anticipează încă din 1979. Pe cel din 1977 l-a anunţat cu patru ani mai devreme, dar nu l-a ascultat nimeni. Seismologii pot prezice doar unde este probabil să aibă loc un seism puternic, bazându-se pe istoricul zonei, mişcarea plăcilor tectonice şi detectarea locurilor în care se acumulează presiunea, de-a lungul faliilor. Totuşi, aceste predicţii sunt extrem de vagi. În acest moment, nimeni nu ştie exact când şi unde se va zgâlţâi pământul.

La un pas de o mare descoperire

„Dacă am avea un avans de 10 de ore, am putea evacua populaţia, am putea scoate oamenii din clădiri“, spune Paul Silver, cercetător la Carnegie Institution for Science din Washington. Echipa lui a conceput o tehnică prin intermediul căreia s-ar putea prezice, în viitor, producerea cutremurelor. Măsurând schimbările petrecute în scoarţa pământului înainte, în timpul şi după două cutremure mici ca magnitudine, petrecute la mare adâncime în falia San Andreas din California, seismologii au descoperit că există o diferenţă mare în nivelul de stres înregistrat la nivelul crustei terestre. Această modificare apare cu zece ore înainte de seismul propriu-zis. După catastrofa din China petrecută recent, oamenii de ştiinţă din această ţară au pus la punct o reţea de 20 de sateliţi care măsoară schimbările produse în ionosferă. Aceste modificări ar constitui indiciul unui viitor cutremur care se va produce nu peste 10 ore, ci 2 săptămâni, timp suficient pentru evacuarea populaţiei dintr-o zonă oricât de mare. Ideea a venit de la un cercetător NASA, Dimitar Ouzounov, care a observat, în 2 mai, surse de lumină pe infraroşu în regiunea Sichuan. A trimis ulterior descoperirea către colegi şi presă, dar nimeni nu l-a luat în seamă. În 12 mai, s-a produs cutremurul. Acum, teoria lui stă la baza proiectului chinez care urmează să revoluţioneze seismologia.

„Vrâncioaia“, nr. 1 în Europa

În România există un sistem de avertizare seismică rapidă, în cazul producerii unui cutremur de proporţii în zona Vrancea. Specialiştii Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului află cu 25 până la 28 de secunde înainte ca fenomenul să aibă loc. Conform protocolului, în următoarele 0,5 secunde, întreaga industrie nucleară a ţării e blocată. Sistemul este deja patentat pentru gaz, iar pe viitor va putea fi folosit şi la securizarea datelor calculatoarelor sau la avertizarea medicilor din sălile de operaţie. Realizat de ingineri şi seismologi români în colaborare cu specialişti de la Universitatea Karlsruhe din Germania, sistemul era în 2006, când a fost pus în aplicare, primul din Europa care permite detectarea în timp real a cutremurelor. Autorii invenţiei au primit cel mai mare premiu în domeniu, European ICT Prize. Aceeaşi specialişti români ne asigură că următorul cutremur major (cu o magnitudine de peste 7 grade pe scara Richter), nu se va produce înainte de 2012. Seisme de magnitudine mică în Vrancea există destul de des, nu sunt periculoase şi pot fi urmărite chiar online, aici.

Mai bine înăuntru

Dacă mâine s-ar produce o mişcare seismică de proporţii ce trebuie să facem? N-am apucat să consolidăm blocurile, deci nu putem sta nepăsători. Cum procedăm pentru a ne salva vieţile nouă şi celor dragi? În „Normele de comportare în caz de cutremur“ editate de ISU Braşov şi distribuite asociaţiilor de proprietari, şcolilor şi instituţiilor, suntem sfătuiţi să nu ne repezim în afara imobilului, pentru că suntem mai în siguranţă în interior. În lucrarea „Triunghiul vieţii“, americanul Doug Copp, managerul pentru dezastre al Echipei Americane Internaţionale de Salvare, spune că „este mult mai bine să fii lângă exteriorul unei clădiri decât în interior“. Colonelul Lucian Bogdan de la ISU Braşov ne avertizează că, dacă urmăm această idee, riscăm să ne cadă în cap balcoane, ferestre şi alte obiecte desprinse de la etajele superioare. „Ideal e să ne adăpostim în cadrul unei uşi, sub o masă, o bancă, un birou. Dacă nu există mobilier solid, staţi lângă un perete interior şi protejaţi-vă capul şi viaţa“. „Oamenii care se pun sub obiecte, ca birouri sau maşini, sunt întotdeauna zdrobiţi“, este contrareplica americanului.

„Triunghiul vieţii“

Copp ne recomandă să ne ghemuim în poziţia fetală. „Este un instinct de supravieţuire natural. Poţi supravieţui într-un mic gol. Du-te lângă un obiect, lângă o canapea, lângă un obiect mare şi voluminos, care se va comprima într-o oarecare măsură, dar care va lasa un gol lângă el“, explică el. El numeşte acest spaţiu în care te poţi adăposti „triunghiul vieţii“ şi este practic o piramidă de moloz formată în jurul unui obiect mare. În acel spaţiu gol, orice fiinţă care stă ghemuită în poziţia fetală ar putea, teoretic, să rămână în viaţă. „Data viitoare când priviţi clădiri prăbuşite, număraţi «triunghiurile» pe care le vedeţi formate. Sunt peste tot. Este cea mai comună formă pe care o veţi vedea într-o clădire prăbuşită“, crede americanul. Specialistul de la ISU e de altă părere: „E vorba de alte construcţii, cu structuri uşoare. După tornade, nu rămâne casă în picioare la americani. La noi, cel mai sigur loc e tocul uşii de la intrare în apartament, deoarece pe deasupra lor trec grinzile de rezistenţă care protejează şi unde descărcarea forţelor e cea mai mică“. Aşadar, sfatul lui Copp e bun eventual doar dacă nu ajungem la uşă: „Dacă eşti în pat, pur şi simplu rostogoleşte-te jos din pat. Un vid de siguranţă va exista în jurul patului“.

Ne poate ucide un obiect din casă

Cam toată lumea ştie ce e de făcut în caz de cutremur: să n-o luăm la goană pe scări, acestea sunt primele care se prăbuşesc, să nu stăm în dreptul ferestrelor, să închidem sursele de apă, gaz, curent electric şi, mai ales, să nu intrăm în panică. De fapt, pregătirea pentru a face faţă unui seism începe înainte de producerea catastrofei, prin fixarea fermă în pereţi a etajerelor şi plasarea cât mai jos posibil a obiectelor grele, pregătind un plan de urgenţă pentru întreaga familie. Trebuie să avem provizii puse deoparte, hrană şi apă pentru trei zile, haine călduroase şi pături, baterii, lanternă şi un radio, trusă de prim ajutor, extinctor. Şi, mai ales, trebuie să învăţăm din timp să le folosim. Specialiştii spun că mai trebuie să treacă 400 de milioane de ani până când cele trei plăci tectonice de pe teritoriul României să se lipească la loc. Abia atunci cutremurele din Vrancea vor afecta Ardealul. Asta înseamnă că la primul cutremur serios putem sta liniştiţi?

O soluţie sigură: construcţii rezistente

Cutremurele sunt provocate de procese geologice imprevizibile, care nu pot fi controlate. Au loc cu aceeaşi frecvenţă ziua şi noaptea, nu depind de anotimp sau starea vremii. Primele unde seismice detectate ne vor spune că vor sosi vibraţii mai puternice, însă cu cel mult câteva minute înainte de momentul producerii cutremurului. Seismologii pot prezice doar unde este probabil să aibă loc un seism puternic, bazându-se pe istoricul zonei, mişcarea plăcilor tectonice şi detectarea locurilor în care se acumulează presiunea, de-a lungul faliilor. Totuşi, aceste predicţii sunt extrem de vagi. Ei au avut mai mult succes însă în prezicerea replicilor. Se mai studiază relaţia dintre descărcările magnetice şi electrice din roci şi cutremure. Aceste cîmpuri electromagnetice se modifică, se pare, chiar înaintea producerii cutremurului. Scurgerile de gaze şi înclinaţia solului sunt considerate şi ele semnale de avertisment. Dar, niciunul din acestea nu prezic cu exactitate dezastrele. Deci, ce putem face? Proiectarea de construcţii rezistente este deocamdată singura soluţie serioasă. În 1973, Codul Uniform privind construcţiile, un set internaţional de reguli privind realizarea clădirilor, a prevăzut reguli noi pentru fortificarea edificiilor împotriva forţei undelor seismice. Acestea includ întărirea fundaţiilor, flexibilitatea imobilelor astfel încât să poată absorbi vibraţiile fără să cadă sau să se deterioreze. Consolidarea clădirilor ar trebui să ne preocupe mai mult decât previziunile despre mari dezastre.

• Experimentul Copp

Doug Copp este considerat părintele metodei de salvare în caz de cutremur numită „Triunghiul vieţii“. „M-am târât în interiorul a 875 de clădiri prăbuşite, am lucrat cu echipe de salvare din 60 de ţări, am fondat echipe de salvare în mai multe ţări, am fost expertul Naţiunilor Unite în Micşorarea Dezastrelor timp de doi ani. Am lucrat la fiecare dezastru major din lume din 1985“, se prezintă el. Ca să dovedească veridicitatea şanselor de supravieţuire prin ghemuire lângă un obiect mare, a făcut un experiment cu 20 de manechine plasate în interiorul unei clădiri. A fost provocat artificial un cutremur, iar ceea ce a urmat a făcut obiectul unui film documentar extrem de popular. Doar manechinele care au aplicat metoda lui Copp au rămas intacte. Dacă are sau nu dreptate, puteţi stabili şi dumneavoastră privind fotografiile de la cutremurul din 1977.

• Măsuri de supravieţuire

Pregătirea începe înainte de producerea catastrofei, prin fixarea fermă în pereţi a etajerelor şi plasarea cât mai jos posibil a obiectelor grele. Se pregăteşte un plan de urgenţă pentru întreaga familie. Trebuie să avem provizii puse deoparte, hrană şi apă pentru trei zile, haine călduroase şi pături, baterii, lanternă şi un radio, trusă de prim ajutor, extinctor, acte.

 Şi, mai ales, trebuie să învăţăm din timp să le folosim.

Imediat după seism, trebuie:

- să n-o luăm la goană pe scări, acestea sunt primele care se prăbuşes

- să nu stăm în dreptul ferestrelor

- să închidem sursele de apă, gaz, curent electric

- să nu intrăm în panică

- să ne adăpostim sub o grindă

- să ne ândepărtăm de clădiri, dacă suntem deja în stradă.

Doug Copp, managerul pentru dezastre al Echipei

 Americane Internaţionale de Salvare, vorbeşte de un aşa-numit triunghi al vieţii., în acel gol rămas lângă pat sau orice piesă de mobilier voluminos. În acel spaţiu gol, orice fiinţă care stă ghemuită în poziţia fetală ar putea, teoretic, să rămână în viaţă. „Dacă eşti în pat, pur şi simplu rostogoleşte-te jos din pat. Un vid de siguranţă va exista în jurul patului“, sfătuieşte specialistul. 

• „România se află în fereastra unui cutremur de amploare“

Un profet al seismelor mai puţin mediatizat susţine că România va fi zguduită de un puternic cutremur ce va curma zeci de mii de vieţi omeneşti. Deşi este profesor renumit în Brazilia, predicţiile savantului nu sunt luate în serios. Vasile I. Mârza, un fost angajat al Institutului de Fizică a Pământului, actualmente profesor la Universitatea din Brasilia, a făcut în 2006 o declaraţie şocantă: până în 2013 îşi vor pierde viaţa cel puţin 60.000 de bucureşteni, într-un cutremur care ar putea atinge 8,1 grade pe scara Richter. El a declarat că „România se află în fereastra unui cutremur de amploare“, a spus el. Calculele seismologului spun că teribila catastrofă urmează să se producă în jurul anului 2006, plus sau minus şapte ani. Epicentrul cutremurului va fi în Vrancea şi va avea o magnitudine de circa 7,5, cu un maxim posibil de 8,1. Gheorghe Mărmureanu susţine că afirmaţiile fostului său coleg sunt hazardate: „În România nu s-a produs şi nu se va produce niciodată o mişcare seismică de 8,1 grade“. Profesorul Mârza a estimat că, dacă un cutremur atît de puternic se va produce noaptea, cele 500 de blocuri din Bucureşti sunt în pericol şi se pot înregistra 60.000 de victime. Mârza şi-a obţinut doctoratul în 1982 la Universitatea din Bucureşti cu teza „Semnificaţia premonitorie a fluctuaţiilor seismice. Scala globală a manifestărilor cu particularizări şi accente pe regiunea Vrancea, România“.

• Unde se simte cel mai puternic?

Cele mai importante zone epicentrale ale României sunt:

- Regiunea Vrancea

- Zona Făgăraş-Cîmpulung

- Zona Banat

- Dobrogea

- Platforma continentală a Mării Negre

- Crişana

- Maramureş

- Podişul Transilvaniei

- Câmpia Română

• Casa inteligentă

Cercetătorii Institutului de Nanomanufactură din Leeds, Marea Britanie, au testat o casă care, spun ei, şi-ar proteja locuitorii. Construcţia are o structură din oţel, dar pereţii au în compoziţie cel mai rezistent tip de gips şi nanoparticule de polimeri care, printr-o reţea de senzori, masoară în timp real vibraţiile, temperatura, umiditatea şi nivelul gazelor din atmosferă. Graţie acestor date, casa „ştie“ când există pericolul de a se prăbuşi şi poate chiar să-şi repare singură fisurile, deoarece nanoparticulele solide, atunci când sunt supuse unor presiuni, devin lichide şi se infiltrează în crăpături, solidificându-se apoi la loc.

• Invenţii de vânzare

Inginerul Nicolae Savin a proiectat în 2001 o cabină antiseismică în stare să reziste la orice cutremur. Invenţia a fost brevetată şi în SUA şi deja s-a interesată şi Japonia. Cabina este pentru două persoane, are o bază de trei metri pătraţi, fiind cam de mărimea unui dulap cu patru uşi. Este construită din oţel, iar tavanul are formă de vîrf de lance, ceea ce face ca forţa de compresiune să se reducă de 1.000 de ori. E dotată cu două scaune şi centuri de siguranţă, cpşti de protecţie şi măşti de gaze, e prevăzută cu sursă proprie de energie şi rezervoare de oxigen. O astfel de cabină va costa 4.000 de euro. A fost testată în 2005 când a fost aruncat asupra cabinei un bloc de beton armat de 20 de tone. Betonul s-a fărâmat, cabina a rămas intactă. De la adresa de Internet puteţi achiziţiona avertizoare cu 419 lei. Aceste dispozitive pâlpâie luminos şi onor cu cel mult 60 de secunde înaintea unui seism.

• Ştiaţi că?

- Centrul de Informaţii privind Cutremurele localizează între 12.000 şi 14.000 de cutremure în fiecare an. Dintre acestea, în medie, 19 sunt clasificate ca majore (magnitudine peste 6.5 sau mai mică, dar care cauzează pierderi de vieţi omeneşti sau pagube majore). 

- Aproximativ 75% din energia seismică a Terrei este eliberată în Pacific, de la coastele vestice ale Americii de Sud şi Centrale, America de Nord, până la Insulele Aleutine, Japonia, China, Filipine, Indonezia şi Australia.

- Cel mai puternic cutremur a fost cel din Chile, din 22 mai 1960, cu magnitudinea de 9,5 pe scara Richter.

- Cele mai multe victime le-a făcut cutremurul din China, din 1556, când au murit 830.000 de oameni.

- În timpul unui seism de 4 grade pe scara Richter, se eliberează o energie echivalentă cu explozia a 6 tone de trinitrotoluen. La magnitudinea de 7 grade - 199.000 tone TNT.

- Există 7 platouri de crustă majore pe Pământ, de circa 80 km grosime, care se deplasează între 10 şi 130 mm pe an. 

- În România, cel mai devastator cutreur a fost cel din 1802, când în Bucureşti au murit 600 de oameni.

- Majoritatea cutremurelor durează doar câteva secunde. Cel din Alaska (1964) a durat peste 7 minute.

_________________________________________________________________________________

• 4 martie 1977, la Braşov

Se spune că mişcările seismice din Vrancea nu afectează Ardealul, că Braşovul n-a păţit nimic în '77. Totuşi, pagubele făcute publice în acea perioadă nu sunt deloc nesemnificative. În 1977, în Braşov s-au înregistrat doar avarii uşoare la întreprinderile Carpatex, Aurora, Reconstrucţia Feldioara şi Fabrica de Zahăr Bod. La Întreprinderea de Postav Pejmer s-a întrerupt parţial activitatea din cauza unor fisuri la turnul de răcire. După 14 ore, problema s-a remediat. Postul de radio Bod avariat a reintrat şi el rapid în funcţiune. Bilanţul oficial anunţa că aproximativ 3.000 de clădiri din judeţ au fost afectate uşor, 69 de locuinţe au devenit nefolosibile, iar 79 de familii sinistrate au fost cazate în alte locuri, în regim de urgenţă. Au fost parţial degradate 20 de şcoli. Cele din Moeciu de Jos, Calbor şi Perşani au fost temporar închise. Castelul Bran, Preventoriul de Adulţi Timiş şi Casa Municipală de Cultură au funcţionat parţial. S-a acordat asistenţă medicală unui număr de 58 de persoane. S-au înregistrat două decese. În Braşov, cele mai multe probleme au apărut pe strada Castelului, la numerele 32, 47, 72 şi Armata Roşie nr. 17. De pe Castelului 52 s-au scos două camioane de ţigle căzute de pe acoperişuri. Pe str. Castelului 96, autocamionul 31-BV-747 a fost acoperit de molozul unui horn. În primele trei zile, braşovenii au trimis în Bucureşti 40.000 kg de pîine, 34.000 de litri de lapte, 187.000 de sticle de apă minerală, 100.000 de sticle de băuturi răcoritoare, 6.200 borcane de iaurt, 2.700 kg de smântînă. După încheierea operaţiunilor de salvare, inginerul Gheorghe Haizea, directorul tehnic de atunci al trustului braşovean de construcţii, a ridicat 59 apartamente noi în Drumul Taberei. În prezent, specialiştii apreciază că Bucureştiul este capitala cu cel mai mare risc seismic din Europa. Braşovul nu face parte din categoria zonelor unde catastrofa ar putea cauza mari pagube. Dar şi la noi multe clădiri poartă bulina roşie. 

Braşovenii au ridicat Bucureştiul

În 1977, în total, în Bucureşti şi 9 judeţe afectate, au murit 1.570 de oameni, au fost distruse peste 33.000 de locuinţe, iar pagubele au depăşit două miliarde de dolari. Numărul răniţilor a fost de 11.320, iar 35.000 de familii au rămas pe drumuri. În primele trei zile, braşovenii au trimis în Bucureşti 40.000 kg de pîine, 34.000 de litri de lapte, 187.000 de sticle de apă minerală, 100.000 de sticle de băuturi răcoritoare, 6.200 borcane de iaurt, 2.700 kg de smântână. După încheierea operaţiunilor de salvare, s-a trecut la reconstrucţia capitalei. Inginerul Gheorghe Haizea, directorul tehnic al trustului braşovean, a ridicat 519 apartamente noi în Drumul Taberei. Practic, constructorii braşoveni au ridicat noul Bucureşti, după catastrofă.

Trei blocuri din trei

În evidenţele Primăriei Braşov, 60 de imobile sunt încadrate în diferite grade de risc în caz de cutremur. Majoritatea sunt în centrul istoric. Dar nici unele blocuri nu sunt scutite de riscul de a se prăbuşi parţial. Din 1992 până astăzi au fost expertizate doar 3 blocuri şi toate au fost declarate cu grad de risc: Soarelui 13 (grad III, adică mare), Saturn 50 (Grad II) şi Aurora 25 (grad I). 

Monitorul Expres 22.08.2008,  4.03.2009, 2.03.2012