Cine l-a ucis pe Kennedy?

Pe 22 noiembrie se vor împlini 50 de ani de la asasinarea preşedintelui american J. F. Kennedy. Şi astăzi moartea sa rămâne învăluită în mister. Omul care întrunea speranţele de viitor ale americanilor a fost doborât în plină zi, de la distanţă, în maşina sa decapotabilă, în timpul unui miting electoral la Dallas. Nu era primul asasinat politic din istoria SUA. Pentru prima dată însă, datorită mijloacelor moderne de comunicare, vestea s-a răspândit aproape instantaneu în întreaga lume. Opinia publică a aflat cu consternare că până şi cea mai mare putere a lumii putea fi decapitată brutal într-o clipă, fără ca ucigaşii sau organizatorii din umbră ai crimei să poată fi identificaţi. Lee Harvey Oswald a fost arestat şi acuzat de asasinat. Până acum nu se ştie mai mult despre acest caz. Dar s-au scurs 50 de ani plini de conspiraţii şi toată lumea speră că anul acesta va fi desecretizată versiunea adevărată. 

Al 35-lea

John Fitzgerald Kennedy, al 35-lea preşedinte al Statelor Unite, a fost unul din cei mai puternici lideri americani. El a trebuit să conducă ţara în perioada Războiului Rece. Cea mai dificilă misiune pe care a avut-o a fost, însă, soluţionarea crizei rachetelor din Cuba. Cu numai câteva luni înaite de moartea sa a semnat cu URSS Tratatul de neproliferare a armelor atomice.

  

Un american supus Papei

De origine irlandeză, John F. Kennedy s-a născut la 29 mai 1917. După absolvirea Universităţii Harvard (1940), s-a înrolat în marina americană, participând la operaţiuni în al doilea război mondial. A decis să intre în politică în anii 50, promovând doctrina dreptei politice. În 1956, a fost la un pas de a deveni candidatul democraţilor la funcţia de vicepreşedinte al Statelor Unite. La alegerile prezidenţiale următoare, a câştigat în faţa lui Richard Nixon. Kennedy a devenit astfel primul preşedinte romano-catolic din istoria Americii. Cuvintele rostite de el în cadrul discursului de învestitură au rămas în istorie: „Nu întrebaţi ţara ce poate face pentru voi, ci întrebaţi-vă singuri ce puteţi face pentru ţară“.

Politică fâşneaţă

La 43 de ani, el a devenit cel mai tînăr preşedinte al SUA. Imediat după preluarea atribuţiilor de şef de stat, Kennedy a demarat un amplu program de reforme economice şi sociale, aplicând măsuri radicale pentru cauza egalităţii între cetăţeni. În pofida mandatului de numai trei ani, a avut timp să schimbe legile în multe în domenii precum impozitele, educaţie, drepturi civile, sănătate publică, asistenţa socială. A impulsionat programul spaţial. În afara graniţelor SUA, Kennedy era recunoscut pentru faptul că a adus lumea în pragul războiului atomic, când rachetele ruseşti au fost descoperite în Cuba. Kennedy a oferit sprijin şi Europei, în special Berlinului divizat, după ce sovieticii au clădit Zidul şi au consolidat Cortina de Fier.

Crima din intersecţie

Ceea ce s-a petrecut în ziua de 22 noiembrie 1963 este acum cunoscut de toată lumea. În pragul campaniei pentru realegere, JFK şi Prima doamnă erau în vizită la Dallas. Oamenii de rând au ieşit pe străzi, pe traseul cortegiului prezidenţial. La o intersecţie de periferie, la ora 12,45, craniul preşedintelui a fost spulberat de un glonţ, pornit, parcă, de nicăieri. Prima doamnă s-a căţărat pe capotă ca să recupereze bucata de craniu spulberată. Asasinatul a avut sute de martori, dar nici acum nu se ştie cu certitudine câte focuri s-au tras şi nici din ce direcţie. În atentat, a mai fost rănit guvernatorul statului Texas, John Connally, care a supravieţuit şi a ajuns mai târziu ministru de finanţe.

A mai trăit 20 de minute

Poliţia a ordonat imediat o razie în întregul oraş. În Washington, J. Edgar Hoover, şeful Biroului Federal de Investigaţii, a telefonat la sediul FBI din Dallas ordonând începerea anchetei. Preşedintele a murit la 13,05. Cadavrul lui Kennedy a fost luat de la spitalul Parkland la ora 14:05 într-o ambulanţă cu perdelele trase. Doamna Kennedy, care părea a fi în stare de şoc, călătorea pe bancheta din faţă a ambulanţei. Au fost escortaţi încă de la ieşirea din spital de doi ofiţeri pe motociclete. Oamenii au fost îndepărtaţi pe o rază de mai mult de 200 de metri.

Ucigaşul ucigaşului

Poliţia a găsit destul de repede un vinovat: un tânăr pe nume Lee Harvey Oswald, care lucra în depozitul de manuale şcolare, o cladire de la locul atentatului, unde se descoperise şi o puşcă. Dat afara din armată, Oswald era cunoscut pentru simpatia ostentativă faţă de Cuba comunistă şi ideile stângii. Emigrase chiar în URSS, unde se alesese cu o soţie. Ancheta s-a sfârşit repede, deoarece Oswald a fost şi el împuşcat mortal chiar în subsolul poliţiei, sub privirile unei mulţimi de apărători ai legii şi sub obiectivele camerelor de televiziune. Ucigaşul era Jack Ruby, patronul unor localuri de strip-tease. Şi-a recunoscut vinovăţia şi, fără proces, a fost condamnat la închisoare pe viaţă. După câţiva ani, a murit de cancer, lăsând în urmă doar misterioase aluzii la motivele gestului său.

O anchetă de dragul anchetei

Noul şef de stat, fostul vicepreşedinte Lyndon Johnson, originar, întâmplător, chiar din Texas, a însărcinat o comisie independentă cu misiunea de a clarifica împrejurările atentatului. Din comisie făceau parte şi fostul şef al CIA, Allen Dulles, concediat de JFK. Raportul Comisiei Warren l-a scos tot pe Oswald vinovat. Cercetările celebrului avocat Mark Lane, angajat de familia lui Oswald, şi ale procurorului Jim Garrison au fost încheiate abrupt prin moartea suspectă a câtorva martori sau inculpaţi. Cu tema acestei farse a rulat un film de răsunet, realizat de Oliver Stone. Cele 26 de volume de „depoziţii si probe“ nu au adus probe edificatoare pentru acuzarea asasinului oficial. În armată, Oswald fusese un foarte slab trăgător. Unele focuri de armă par să fi fost trase din cu totul alt loc decât depozitul de manuale şcolare.

Teoria conspiraţiei

Asasinarea lui Kennedy, citată şi de Ion Iliescu ca exemplu istoric de enigmă fără răspuns, a fost punctul de plecare al mai multor eplicaţii. Aproape toţi cercetătorii sunt de acord că în atentat au fost amestecate, cu certitudine, fie CIA, fie FBI, fie Mafia (cubaneză sau tradiţională), fie toate împreună. Aşa crede şi Michael Murphy Andregg în volumul „Despre cauzele războiului, 21 de asasinate politice ale secolului XX“. În lucrarea recentă „Judecata finală“, Michael Collins Piper adaugă pe lista presupuşilor vinovaţi serviciul secret israelian Mossad (premierul Ben Gurion l-ar fi calificat pe JFK drept inamic al Israelului) şi chiar pe cel francez, SDECE.

Mafia, suspectul nr. 1

De la ucigaşii plătiţi ai Vaticanului la oamenii de afaceri furioşi, există o nesfârşită listă de suspecţi mai puţin obişnuiţi. În afară de Oswald, pe JFK putea să-l omoare Mafia pentru că administraţia Kennedy reprezenta o ameninţare serioasă la adresa crimei organizate din America. Robert Kennedy, fratele preşedintelui şi procurorul general al SUA, declanşase războiul împotriva Mafiei, aducându-i în instanţă pe membrii acesteia. Şeful crimei organizate din New Orleans, Carlos Marcello, este de multă vreme suspectat că ar fi fost implicat în asasinarea preşedintelui Kennedy.

Plutonul de execuţie

Mulţi consideră că asasinarea preşedintelui a fost provocată de refuzul lui Kennedy de a oferi sprijin militar unei invazii a Cubei de către SUA. Acest refuz i-a determinat pe câţiva dintre oficialii cei mai înalţi în grad ai CIA să îl numească în mod deschis pe JFK „un trădător“. Adepţii teoriilor conspiraţiei presupun că asasinarea lui Kennedy a fost organizată de un „pluton de execuţie“ alcătuit din trei oameni, aleşi de Mafia şi CIA. Iar Oswald ar fi fost al patrulea om, care urma să fie şi prins.

Onassis nu-l plăcea pe JFK

S-au formulat speculaţii şi pornind de la faptul că multe figuri din lumea finanţelor şi comerţului au fost nemulţumite de administraţia Kennedy. Cei din industria Apărării erau furioşi că preşedintele nu se implicase în Asia de Sud-Est, iar marii petrolişti se plângeau că ar fi pierdut milioane de dolari din cauza intereselor lor din Cuba. Unul dintre nemulţumiţi era chiar viitorul soţ al Jacquelinei, Aristotel Onassis, care formulase critici la adresa regulamentelor de vamă propuse de Kennedy. Dacă ar fi adevărate măcar una din aceste teorii, înseamnă că Oswald a fost subiectul unei înscenări. Adevărul despre asasinarea lui JFK nu va fi, probabil, niciodată descoperit, pentru că majoritatea rapoartelor şi declaraţiilor sunt încă secrete.

Un singur glonţ pentru doi oameni?

Comisia condusă de preşedintele Curţii Supreme, Earl Warren, a susţinut teoria unui singur glonţ, care ar fi trecut prin Kennedy şi apoi prin Guvernatorul Connally. Testele au demonstrat că un glonţ tras prin coloana vertebrală a unei oi, care are cam aceeaşi grosime cu cea umană, se deformează şi prezintă semne de sever impact. Presupusul glonţ ucigaş a fost găsit nedeteriorat. Totuşi, testele chimice demonstrează faptul că glonţul a provenit din acelaşi cartuş găsit în clădirea depozitului bibliotecii din Texas. Radiografiile cadavrului lui JFK au fost alterate, iar diagramele care indică locul de intrare şi ieşire a glonţului nu au fost reprezentate corect.

Jackie a vrut să se sinucidă

După asasinarea soţului său, Jackie Kennedy s-a gândit la sinucidere. „Credeţi că Dumnezeu mă va separa de soţul meu dacă mă sinucid?“, l-a întrebat ea, la câteva luni de la tragedie, pe preotul catolic Richard McSorley. El a încercat să o convingă să nu comită un asemenea gest, spunându-i că micuţii John şi Caroline aveau nevoie de ea. McSorley s-a ocupat de Jackie la cererea fratelui preşedintelui asasinat, Bobby Kennedy, care era îngrijorat de sănătatea psihică a cumnatei sale. Jurnalul preotului şi scrisorile de la Jackie sunt pastrate în biblioteca Universităţii Georgetown, Washington. Fragmente din jurnal au fost publicate într-o carte scrisă de jurnalistul Thomas Maier, „Familia Kennedy: regii irlandezi ai Americii“. Jacqueline Bouvier devenită doamna Kennedy, s-a căsătorit în 1968 cu multimiliardarul Aristotel Onassis, un asociat al tatălui lui Kennedy.

• Coincidenţe curioase Kennedy - Lincoln

Abraham Lincoln a fost ales în Congres în 1846

John F. Kennedy a fost ales în Congres în 1946

Abraham Lincoln a fost ales preşedinte în 1860

John F. Kennedy a fost ales preşedinte în 1960

Numele Kennedy şi Lincoln au câte şapte litere

Amândoi au fost preocupaţi de drepturile omului

Ambii au fost împuşcaţi Vinerea

Secretara lui Lincoln s-a numit Kennedy

Secretara lui Kennedy s-a numit Lincoln

Ambii au fost asasinaţi de sudişti

Ambii au fost succedaţi de sudişti

Ambii succesori s-au numit Johnson

Andrew Johnson, care l-a succedat pe Lincoln, s-a născut în 1808

Lyndon Jonson, care l-a succedat pe Lincoln, s-a născut în 1908

John Wilkes Booth, asasinul lui Lincoln, s-a născut în 1839

Lee Harvey Oswald, asasinul lui Kennedy, s-a născut în 1939

Ambii asasini sunt cunoscuţi purtau câte trei nume, totalizând 15 litere

Booth a fugit dintr-un teatru şi a fost prins într-un depozit

Oswald a fugit dintr-un depozit şi a fost prins într-un teatru

Ambii asasini au fost asasinaţi înainte de proces

Cu o săptămâna înainte de asasinat, Lincoln fusese la Monroe, Maryland

Cu o săptămâna înainte de asasinat, Kennedy fusese la Marilyn Monroe.

• Un computer acuză

Canalul de televiziune ABC a realizat o investigaţie detaliată, care a cuprins şi o simulare pe calculator, a condiţiilor în care s-a produs asasinarea preşedintelui american. Concluzia a fost că Oswald a acţionat de unul singur. „Nu există nici o îndoială“, a afirmat Tom Yellin, producătorul executiv al emisiunii. El a calificat rezultatele studiului realizat de ABC drept „incontestabile“. Experţii care au analizat momentul slobozirii glonţului au folosit hărţi, planuri, peste 500 de fotografii, filme şi rapoarte ale autopsiei.

• Numai preşedinte SUA să nu fii

Patru preşedinţi dintr-un total de 43 au fost asasinaţi în timpul mandatelor: Abraham Lincoln (1865), James A. Garfield (1881), William McKinley (1901) şi JFK (1963). Cel puţin alţi patru au fost ţinta unor tentative de asasinat nereuşite: Andrew Jackson (1835), Harry Truman (1950), Gerald Ford (1975), Ronald Reagan (1981). De fapt, surse din Serviciile Secrete susţin că în fiecare lună s-ar pune la cale câte un nou complot de asasinat. Se pare că postul de preşedinte al SUA este probabil una dintre cele mai periculoase slujbe din lume. 

• Filmul evenimentelor

- 22 noiembrie 1963: Kennedy se trezeşte în Apartamentul 850 al Hotelului Texas din Fort Worth, Texas.

- 08:45: Kennedy, aclamat de mulţimea adunate în Fort Worth, se ândreaptă spre locul unde va ţine un discurs înainte de micul dejun.

- 10:45: Preşedintele şi anturajul său pleacă din Fort Worth spre Dallas, unde JFK va ţine un discurs în faţa consiliului cetăţenesc al oraşului.

- 11:37: Soţii Kennedy aterizează la Love Field, Dallas. Preşedintele şi Prima Doamnă călătoresc în limuzine decapotabile, însoţiţi de guvernatorul Texasului John B. Connally şi soţia acestuia.

- 11:52: Coloana prezidenţială se ândreaptă spre centrul oraşului Dallas.

- 12:30: Se trag focuri de armă asupra lui Kennedy şi Connally. Primul este împuşcat în gât, apoi în cap, şi rănit mortal. Guvernatorul este şi el grav rănit.

- 12:35: Limuzina prezidenţială goneşte pe Stemmons Freeway, către Spitalul Memorial Parkland.

- 13:00: Doctorii constată decesul preşedintelui.

- 13:33: Purtătorul de cuvânt Malcolm Kilduff anunţă oficial moartea preşedintelui.

- 14:18: Reîntoarsă la Love Field, Jacqueline Kennedy se îmbarcă în aeronava prezidenţială, alături de cadavrul preşedintelui.

- 14:38: Lyndon B. Johnson depune jurământul de credinţă şi preia funcţia de preşedinte la bordul aeronavei prezidenţiale. Jacqueline Kennedy se află alături de el.

- 14:47: Aeronava prezidenţială decolează, îndreptându-se spre baza aeriană Andrews, aflată în apropiere de Washington DC.

• Un film celebru

Abraham Zapruder, producător de îmbrăcăminte din Dallas şi cameraman amator, a filmat coloana prezindenţială care se îndrepta spre Dealey Plaza pe Elm Street. Lung de 2 metri şi cu o durată de numai 9 secunde, filmul lui Zapruder este cel mai cunoscut film de amatori al tuturor timpurilor. Se pare că familia lui Zapruder a câştigat peste 16 milioane de dolari datorită acestui material care surprinde momentul asasinării lui JFK. În ziua aceea, acum 40 de ani, peste 20 de alte persoane au urmărit coloana prezidenţială prin obiectivul aparatului de filmat. 
Monitorul Expres - noiembrie 2003